Ţiganii şi munca


Plecat de dimineaţă la pădure pentru nişte haragi (araci), constat cu stupoare că pădurea mea liniştită este invadată de „inamici” :)). Cu vre-o 2 km înainte de a ajunge în parchet aud drujbele, iar mergând încă un km aud îndemnuri către cai, boi, vite şi şuierături de parcă eram la anul nou.

Ceva se întâmplă aici îmi spusesem. Şi chiar se întâmplase, pentru că nu am mai văzut până acum un număr atât de mare de ţigani la muncă. A dat iarna în ei şi i-a scos la aer de munte🙂. Până acum ţiganii se aprovizionau cu lemne încă din timpul verii şi cel târziu toamna, trimiţând ţigăncile să aducă craci uscaţi cu spatele.

Acum s-au modernizat şi ei, şi-au montat centrale care consumă mai mult şi bietele ţigănci nu mai dovedesc să aprovizioneze căminul – cel puţin asta este explicaţia mea – sau se prea poate să le fi scăpat pe ţigănci la telenovele.

Ţigăncile de laBerzunţi (Bâşca – Dragomir II) sunt extrem de puternice, având un antrenament intens. Tot timpul umblă după muncă – cel mai adesea prin păduri. Pleacă cu noaptea-n cap la cules de hribi, ciuperci, ghebe, sau după fructe de pădure, cutreierând vastele păduri ale Berzunţiului. După ce le culeg merg a doua zi în piaţă şi le vând. Dacă merg cumva în pădure şi nu găsesc fructe sau bureţi, nu se întorc niciodată cu golul acasă, ci vin cu câte o spinare de lemne uscate. Când termină cu pădurea, acestea merg prin satele vecine cu ziua la prăşit sau la cules.

Sportul acesta îl practică însă doar ţigăncile (de aceea le şi admir), soţii lor ţiganii fiind feriţi de orice muncă grea. Aceştia se ocupă cu cântatul şi încântatul pe la nunţi şi alte evenimente sau adesea sunt mari comercianţi („Ce să-i faci dacă n-ai craci: vinzi viţei şi cumperi vaci” – circulă o vorbă pe la noi😉 ). De aceea m-am şi „speriat” când i-am văzut în pădure.
Ajunşi în pădure aceştia nu s-au dezlipit de meseria de bază (cântatul) căci au solfegiat întreaga zi în acompaniamentul scârţâitului copacilor şi a şuieratului vântului.

Un lucru este clar: istoria ţiganilor se schimbă – se trece de la patriarhat la matriarhat.

About fratele Simion

Pt. mine a trăi este HRISTOS, iar a muri este DOBÂNDĂ
Acest articol a fost publicat în berzunţeni, practici, sport, stiri, ţigani și etichetat , , , , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

3 răspunsuri la Ţiganii şi munca

  1. j.r spune:

    dom.simion relateaza o mica parte a tigăncilor asa au ei singe ca a spanioancelor si tot ce tine de relieful latin pe unde au trecut stramosi lor au vazut un astfel de ocupatie punetiva si voi româncelor la treaba nui lasati sa plece in italia si sa va paraseasca ocupatie domle ocupatie…

  2. ioana spune:

    si erau in proprietatea ta sau nu? eu le-as fi luat munca de toata ziulica daca i-as fi prins la mine =)) oricum la mine in padure fura si padurarul si „amicii”, nu stiu daca mai gasesc copaci cand voi mai trece pe acolo…raman cu numele…

    • simionjr spune:

      Nu erau pe proprietatea mea:)
      Eu doar am rămas uimit când am văzut atâţia ţigani la muncă – e ceva neobişnuit :))

Sigur ai ceva de spus. Aşa că nu ezita să laşi un comentariu:

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s